Remus Borza: "Hidroelectrica va livra electricitate la populaţie cu profit 0"

Sursa

“Nu se putea fără insolvenţă la Hidroelectrica? De ce a fost nevoie de intrarea în insolvenţă a celei mai mari societăţi de stat?

Remus Borza: Insolvenţa era iminentă şi insurmontabilă, numai că starea de insolvenţă a fost mascată – Hidroelectrica era practic în stare de insolvenţă încă din 2011, dar toţi se făceau că plouă. Şi n-a plouat. Compania a raportat, pe 2011, un profit infim, de 1,4 milioane de euro, la o cifră de afaceri de 714 milioane de euro. Trebuie să se ştie însă că s-a omis înregistrarea unor cheltuieli cu amortismente şi provizioane care ar fi denaturat indicatorii financiari.

De când înregistra Hidroelectrica pierderi?

În 2011 era deja pe pierdere. În al doilea rând, la finele anului trecut, când s-a proiectat bugetul pentru 2012, era activă clauza de forţă majoră şi erau cunoscute şi prognozele de secetă pentru 2012, era de aşteptat ca veniturile pe 2012 să fie mai mici decât cele previzionate.

Prin urmare, ca efect al secetei, faţă de veniturile bugetate de 3 miliarde de lei, a rezultat o scădere cu 800 de milioane, adică 26,5% mai puţin. Realitatea ne confirmă: anul acesta este prima dată în existenţa sa când Hidroelectrica iese pe pierdere în primul semestru.

Ce s-a întâmplat la Hidroelectrica în aceste două luni, de când sunteţi administrator judiciar? Ce progrese s-au făcut?

În primul rând, am început să stopăm pierderile. Am reziliat contractele cu şase dintre cei zece "băieţi deştepţi": EuroPec, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie, EFT AG, EFT Romania şi Energy Holding, care însumau o cantitate de 6,5 TWh anual. Am renegociat contractele cu Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica.

Garanţiile de preţ

S-au renegociat contracte?

Am renegociat cu Alro, care trebuie judecat separat, ca un agent economic de anvergură şi prin locurile de muncă şi prin consum. Alro este consumator în bandă, adică cere energie non-stop, 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Alro cumpără de la Hidroelectrica 3Twh pe an.

Acest contract asigură Hidroelectrica predictibilitatea veniturilor, oferă o garanţie pentru instituţiile bancare şi prevede o creştere de preţ de la 180 până la 214 lei pe MWh, faţă de 116 lei cât este în prezent. Deci cu 70% mai mult decât plătea până acum ALRO.

Două noi surse de venit din renegocierea contractelor

Ce şi cât caştigă Hidroelectrica din renegocierea cu "băieţii deştepţi"?

Închiderea contractelor cu "băieţii destepţi" este finalul unei etape. Analiza de etapă arată că Hidroelectrica rămâne în buzunar, după mulţi ani, cu un plus de venituri, descărcată de pierderile din contractele bilaterale.

Din aceste contracte negociate până acum, Hidroelectrica se alege cu două surse de venituri: pe de o parte rezilierea cu cei "6 magnifici" creează un disponibil de 6,500 TWh, care pot fi vânduţi pe piaţă la un preţ de 250 de lei Mwh, aşadar cu un câştig suplimentar de 120 de lei Mwh, faţă de 130 lei Mwh, cât plăteau traderii. Rezultă venituri suplimentare de 780 mil de lei, aproximativ 173 mil de euro.

Ce alte câştiguri mai sunt?

Pe de altă parte, renegocierea cu Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica si Alro înseamnă un câştig de 80 de milioane de lei pentru Hidroelectrica pe primele şapte luni din 2012. Asta aşa, din scurt, pentru că, dacă privim în faţă, vedem că beneficiile pe renegocierea cu Alro sunt mult mai mari: la un preţ minim de 180 lei, calculând faţă de diferenţa de 114, cât plătea Alro până acum la 3 milioane de Mwh pe an consum, ies 198 de milioane de lei în plus, iar pe valoarea maximă de 214 lei, iese o sumă suplimentară de 300 de milioane de lei.

Sunt măsuri drastice...

Insist asupra cifrelor, pentru că ce facem acum nu are doar rolul de a tăia în carne vie, ci şi de a încerca să reconstruiască Hidroelectrica, dar pe nişte fundamente sănătoase, sustenabile, fără sifonări şi contracte păguboase. Denunţarea sau renegocierea contractelor bilaterale este un pas mic, pe un drum lung, dar după multă vreme drumul începe sa fie curat, nu mocirlos ca până acum.

"Denunţarea sau renegocierea contractelor bilaterale este un pas mic, pe un drum lung, dar după multă vreme drumul începe sa fie curat, nu mocirlos ca până acum", susţine Remus Borza

1,4 milioane de euro a fost profitul raportat de Hidroelectrica pe anul 2011

"Trebuie închise toate robinetele de pierdere din afară şi din interior"

Premierul vorbea de posibilitatea ca procesul de insolvenţă să se finalizeze până în septembrie sau octombrie. Este posibil?

La Plafar, insolvenţa a durat trei ani şi am făcut lucrurile foarte bine. Obiectivul tuturor este ca procesul de insolvenţă să se desfăşoare temeinic, nu pe genunchi - doar aşa Hidroelectrica se poate aşeza pe o bază solidă. Nu există insolvenţă rapidă şi insolvenţă înceată.

Procesul de insolvenţă are desfăşurarea dictată de lege. Totuşi, nu ne-am propus să ieşim la pensie de la Hidroeletrica. Sperăm ca într-un an să reuşim să facem ce alţii nu au reuşit sau nu au vrut să facă în zece ani, şi anume să transforme Hidroelectrica în cea mai performantă societate a statului român.

Aţi cerut ANRE să recunoască preţul de cost şi să diminueze cantitatea de energie pentru piaţa reglementată. Va afecta asta populaţia?

Hidroelectrica va livra electricitate la populaţie cu profit zero. Scopul Hidroelectrica este să protejeze populaţia, iar asta se poate face dacă Hidroelectrica funcţionează bine şi îi sunt recunoscute costurile.

Acum, pe piaţa reglementată, destinată consumatorilor casnici, instituţiilor publice şi altor consumatori industriali, consumul total de energie este de 28 TWh. Din aceşti 28 de Twh, 12 TWh merg către populaţie şi 8 TWh către instituţii publice, restul merg la diverşi agenţi economici care s-au obişnuit 20 de ani să stea cu mâna întinsă dupa energie ieftină, fără să performeze în economie.

Cum veţi face asta?

Ceea ce am solicitat a fost ca piaţa reglementată să fie recalibrată la 20 TWh – cât are nevoie populaţia şi instituţiile publice, iar consumatorii industriali să se mute pe piaţa concurenţială. În al doilea rând, trebuie spus că preţul pe MWh porneşte de la Hidroelectrica la 71 de lei, cu 54 de lei sub preţul de cost, şi ajunge în coşul pieţei reglementate la 150 de lei, pentru ca, în final, populaţia să plătească 440 de lei MWh.

Diferenţa de la 150 de lei la 440 de lei nu se regăseşte la producători, ci în marjele de profit ale transportatorilor de energie. Pentru asta am solicitat ANRE plafonarea marjelor de adaos ale transportatorilor şi distribuitorilor, ca o parte din profitul lor să fie transferat către producători, care au prima responsabilitate în menţinerea sistemului energetic naţional. Dacă ANRE nu face ordine pe piaţa energiei, va fi rău pentru toată lumea.

Vorbeaţi de problemele interne din Hidroelectrica, care generează pierderi. Cum se pot reduce aceste pierderi?

Am avut întâlniri în aceste zile cu liderii sindicali, cu directorii de sucursale şi Hidroservuri. Mesajul meu este clar: ca să protejăm locurile de muncă, obligaţia de a face profit şi răspunderea pentru pierderi trebuie asumate de toată lumea din Hidroelectrica, care pierde bani nu doar pentru că a făcut afaceri proaste cu "băieţii destepţi", ci şi pentru că în societate au fost încălcate toate principiile de raţionalitate care fac o firmă să meargă.

Cheltuielile salariale sunt de 170 de milioane de euro, iar productivitatea este la cote de avarie - 40% din salariaţi sunt la munca de birou. Hidroelectrica cheltuie cu o secretară pensionată anticipat 1,2 miliarde de lei.

Angajaţii au acum 59 de sporuri, indemnizaţii şi prime care sunt de trei ori salariul de bază. Ca să protejăm locurile de muncă şi să aducem pe profit Hidroelectrica trebuie închise toate robinetele de pierdere din afară şi din interiorul companiei.

"Hidroelectrica pierde bani nu doar pentru că a făcut afaceri proaste cu «băieţii destepţi»", susţine Remus Borza. Angajaţii Hidroelectrica au acum 59 de sporuri şi indemnizaţ ii, care sunt de trei ori salariul de bază."

REMUS BORZA, administrator

Nu numai "băieţii deştepţi" sunt de vină. Raportul Hidroelectrica va merge săptămâna această în instanţă

Remus Borza a mai precizat, pentru EVZ, că, deşi acordul dintre Hidroelectrica şi celelalte companii a fost criticat de sindicatele de la ALRO şi Cartel Alfa, acest lucru s-ar putea să nu afecteze locurile de muncă de la ALRO.

"Sunt mai preocupat de păstrarea locurilor de muncă la Hidroelectrica, decât de la ALRO. Dar câtă vreme Alro a făcut anul trecut profit de 53 de milioane de euro şi, pe primele 6 luni din 2012, 24 mil de euro, nu cred că se pune problema afectării locurilor de muncă. Dar ceea ce vreau să subliniez este faptul că şi Hidroelectrica este tot o societate comercială ca şi Alro, care trebuie să funcţioneze după aceleaşi principii de eficienţă economică şi maximizare a profitului şi că s-a dus vremea când Hidroelectrica subvenţiona profitul altor companii".

Borza a mai spus că, săptămâna aceasta, va prezenta instanţei raportul despre cauzele care au generat starea de insolvenţă a celei mai mari companii de stat: "Hidroelectrica nu a ajuns în insolvenţă doar din cauza «băieţilor deştepţi». Asta este doar una dintre cele opt cauze majore ale insolvenţei de la Hidroelectrica. Contractele bilaterale au reprezentat doar vârful icebergului".